Vreme frumoasa, pofta de viata....

In sfarsit a venit primavara. Nu stiu cum si prin ce minune, dar niciodata nu am asteptat-o atat de mult. Aveam impresia ca nu o sa mai scap de haine groase si ca nu o sa mai fiu vreodata nerabdatatoare sa ies din casa. Din pacate sau din fericire, sunt genul de persoana cu o stare de spirit care se lasa foarte usor influenta de vreme. Poate ca sunt meteosensibila:). Prima data am auzit acest cuvant de la un fost profesor de la facultate, acum cativa ani. Mi s-a parut amuzant, dar de la o vreme am inceput sa cred ca mi se potriveste aceasta denumire a cauzei starii mele de spirit.

Strada pe care locuiesc pare sa fie alta si peisajul imi pare strain, dar imi lumineaza privirea oridecateori merg pe trotuar sau ma uit pe fereastra. Chiar daca stau de ceva vreme in Londra, doar primavara, cu toate schimbarile ei, m-a facut sa ma indragostesc de oras.

Cel mai mult sunt invidioasa pe cei care stau la soare, tolaniti, pe iarba verde din parcuri. Maine sunt libera, dar de astazi a inceput sa ploua, temperatura a mai scazut cu cateva grade si maine e posibil sa fie la fel. De azi dimineata, nu ma gandesc decat cum sa fac sa ajung mai repede intr-un parc si sa uit de mine, intinsa, la soare. Asa imi incarc bateriile cel mai bine.

Marble Hill Park

Greenwich Park

Locuri pentru care merita sa traiesti in Londra

Pe langa pitorescul turistilor si a nationalitatilor care locuiesc in orasul asta imens, exista si un pitoresc aparte al spatiilor verzi, amenajate sau pur si simplu inzestrate de natura cu armonie: intre oamneni, vegetatie si animale. Un fel de rai pe pamant. Desi foarte intens vizitate de turisti sau locuitori ai Londrei, care vin la gratare, picnicuri sau doar sa se plimbe cu bicicletele si sa stea tolaniti la soare, curatenia este desavarsita, comparativ cu unele strazi din centrul orasului sau de la periferie.

Din punctul meu de vedere, asta este unul din intelesurile cuvantului "civilizatie": sa stii sa respecti natura. LOcurile despre care vorbesc sunt Richmond Park (situat in apropierea uneia dintre cele mai scumpe si mai frumoase zone din Londra) si Greenwich Park.

Sa fii credincios in Londra!?

Frustrant. Ca mai toti credinciosii, m-am pregatit pentru noaptea de Inviere. Si cum anul trecut am petrecut Pastele pe drum si prin spital, anul asta am vrut sa recuperez si sa petrec aceasta sarbatoare cum obisnuiam odinioara.

Din nefericire pentru mine, am fost foarte dezamagita si luata prin surprindere de ceea ce s-a intamplat la Biserica Crestin Ortodoxa din Londra.

Stand in ploaie si tinand sub umbrela mare inca vreo 6 persoane straine, asteptand sa se deschida biserica si sa cantam "Hristos a inviat!" am aflat, intr-un tarziu, ca am 2 posibilitati: fie iau lumina si plec, fie stau in ploaie si frig pana cand se plictiseste cineva si iese din biserica sa imi cedeze locul. Am mai fost si cu ocazia altor sarbatori la biserica, dar nu am avut idee ca de Inviere nu o sa am loc in lacasul sfant sau ca romanii vor veni cu 2-3 ore inainte sa inceapa slujba si ca vor ocupa toate locurile si nici ca strada din fata bisericii va fi inchisa traficului si ca va fi plina de romani.

Asa ca imediat dupa ce am luat lumina, am plecat spre casa, grabita de o ploaie care se incapatana sa se inteteasca si care imi accentua senzatia de frig.

I'm confused!

Detest intarzierile mijloacelor de transport in Londra. Cand te grabesti mai mult si cand iti e lumea mai draga, te trezesti ca nu circula un metrou, ca o statie este inchisa, ca trebuie sa schimbi trenul sau metroul cu autobuzul si sa faci un drum de o ora in 2 ore si jumatate, si asta in cel mai fericit caz!


Ca si cum nu ar fi suficient ca ti se dau planurile peste cap, uneori mai ai parte si de angajati in transporturi care nu stiu pe ce lume traiesc, care sunt plictisiti sau turmentati si confuzi. Abia scoti, daca scoti, cateva cuvinte de la ei, care iti vor fi de mare folos: "I'm confused". Asa mi s-a intamplat intr-o zi de luni, inainte de a ajunge acasa, dupa ce am petrecut mai mult de 6 ore pe drum. De la un turmentat, am trecut la un plictisit, din cauza caruia puteam sa pierd metroul, gata sa plece la cativa metri in fata mea.

PRINTRE NORI

OXFORD STREET

CIVILIZATIE

PROTESTE

Romanii, nice people...doar in tara lor

"Orice padure are uscaturile ei". Cred ca asta ar fi sloganul unei campanii, care sa reabiliteze, intai de toate, imaginea romanilor in lume, si apoi, sa promoveze frumusetile Romaniei. Din pacate, presa, atat nationala, cat si internationala, scoate tot mai des in evidenta partea negativa a natiei noastre. Oamenii care ar putea constiutui exemple pozitive, sunt uitati si activitatea lor este luata in considerare cand intr-o redactie este criza de subiecte.

Nu-mi place ca suntem discriminati si tratati ca o tara de oameni care stiu doar sa fure si care nu sunt capabili sa castige un ban cinstit. Fiecare roman ar trebui sa constintizeze ca are un rol de osebit de important intr-o tara straina: este ambasador. De aceea, inainte de a face apel la posibilii turisti, stimabilul ministru ai Dezvoltarii si Turismului, ar trebuie sa ia in calcul promovarea tarii, cu ajutorul romanilor.

In functie de comportamentul fiecaruia, banii investiti in promovarea turismului isi vor gasi sau nu utilitatea. Trebuie sa se uite ca "Romania este o tara frumoasa, dar ca este pacat ca e locuita" si trebuie sa fim demni sa locuim in aceste superbe tinuturi.
Cei care tind sa eticheteze gresit romanii, ar trebui sa-si vada "gunoiul din propria curte". A se vedea mizeria si proasta educatie a oamenilor pe care le intalnim, in aceeasi masura, atat in Bucuresti, cat si in Londra sau orice alta capitala din lume. si deci, ce avem noi in minus sau in plus, fata de altii, daca fiecare padure are uscaturile ei?

La multi ani si tot ce va doriti, dragi bloggeri!

Despre femeia…londoneza

Este week-end… de octombrie si o zi innorata. Vremea uneori mohorata , obisnuita pentru oamenii care locuiesc in Londra, nu-i impiedica sa renunte la diferitele activitati, cum ar fi shopping-ul. Oxford Street, cunoscuta drept strada din Londra cu cele mai renumite lanturi de magazine, a devenit neincapatoare pentru pietoni. Ca atare, au inceput lucrarile de extindere a trotuarelor.
Chiar daca reducerile pe timp de criza sunt rare ca si floarea-de –colt, magazinele din capitala Angliei, care au supravietuit acestei perioade negre, se bucura in continuare de clienti sau mai bine-zis de cliente. Nimic nu le impiedica pe reprezentantele sexului frumos sa-si mai adauge un articol de sezon in garderoba. Imbracate de iarna, cu paltoane si cizme sau purtand rochii vaporoase, cu toate combinatiile de culori, doamnele si domnisoarele londoneze se inarmeaza cu rabdare si ies sa profite de timpul liber. Purtandu-le de grija copiilor care le insotesc, linistindu-i atunci cand isi pierd rabdarea din cauza agitatiei din jur, mamicile reusesc sa tina pasul cu femeile fara responsabilitate maternala.
Femeile din Londra pot fi foarte usor recunoscute. Relaxate si grabite in acelasi timp, majoritatea poarta accesorii extravagante si afiseaza o atitudine ostentativa. Gentile de umar sunt, printre altele, adevarate saloane de infrumusetare. Ochelarii de soare sunt nelipsiti, indiferent daca fac parte dintr-o tinuta eleganta sau sport. Aflate pe strada, in autobuz sau in metrou, londonezele nu ezita sa-si retuseze machiajul, sa foloseasca o crema de fata sau de maini. Astfel, pretuiesc fiecare secunda a timpului, care pare a fi tot mai pretios. In cazul in care, in ziua respective au avut mai mult timp pentru ingrijire, cand se intorc de la serviciu, in metrou sau in autobuz, doamnele citesc romane de dragoste.
In ceea ce priveste exprimarea afectiunii, singurele cupluri ale caror parteneri se tin de mana sau se saruta discret sunt cele de alte nationalitati. Pot spune ca englezoaicele sunt independente sau cel putin asa vor ele sa para. De cele mai multe ori, merg la cumparaturi si folosesc cardurile sotilor sau al partenerilor pentru plata “rasfatului”, cu sau fara acordul acestora. De aceea, pentru a preveni “frauda in cuplu”, in multe magazine din Londra nu se accepta plata decat cu bani cash sau cu cardul personal.
Doamnele trecute de varsta a doua se relaxaseaza, cel mai adesea, iesind la plimbare cu cainii. Cand vremea este neprielnica iesirii in aer liber, imbracate elegant, ies la cafea cu prietenele. Foarte rar merg sa se joace cu nepoteii in parc. Chiar si la o varsta onorabila, bunicile nu se lasa mai prejos decat nepoatele in ceea ce priveste trendul, purtand in ureche, discret, chiar si doi cercei.
In opinia unora ciudate, a altora complicate, femeile din Londra raman o emblema de necontestat a orasului.

O zi de week-end in Londra

Londra este un oras al contrastelor, care reuneste oameni din toate colturile lumii, reusind sa isi puna amprenta asupra fiecarui individ, indifent de nationalitate sau religie. Chiar daca este unul dintre cele mai mari dezvoltate orase ale lumii, in capitala Marii Britanii exista, in aceeasi masura, oameni care sunt multumiti de conditia lor sociala, dar sunt si persoane care considera ca li se incalca drepturile. Ca atare, protesteaza. Chiar si in week-end, cand pe malul Tamisei se plimba indragostitii sau centrul orasului este impanzit de turisti, dornici sa se fotografieze in diferite locuri, alti cetatenii sau locuitori ai Londrei au iesit in strada sa-si ceara drepturile. Angajatii Royal Mail, dar si cei care protestau impotriva deciziei premierului Gordon Brown de a suplimenta numarul de soldati din Afghanistan au incurcat planurile turistilor de a se urca pe spatele leilor din Trafalgar Square. Pe strada care duce la impozantul Big Ben, printre protestatari, turistii, care mai de care, se straduiesc sa se obtina o amintire si in acest loc. Premierul Gordon Brown, a avut parte de o “vizita” neasteptata. O parte din protestatari, insotiti de politisti, au ales sa-si puna of-ul chiar in fata impunatoarelor porti, care margineau accesul spre strada unde premierul locuieste.
Spre seara, pe malul Tamisei, chiar daca temperatura a scazut simtitor, si din cauza apropierii de apa, s-au adunat oamenii care si-au facut cariera in acel loc. Sunt persoane care stiu sa atraga curiosii, mai ales copiii, prin diferite elemente senzationale. Vin, se pozitioneaza cat se poate de strategic fata de concurenta, isi pun instalatia pentru sunet si recuzita si sunt gata de show. Experienta i-a invatat sa se descurce in orice situatie: si atunci cand un numar nu le iese sau cand un om din public refuza sa participle la spectacol, de teama de a nu cadea in penibil. Cel mai bine stiu sa ii faca pe trecatori sa ia parte la show si sa distreze audienta, chiar si pentru cateva secunde. Unul dintre amatorii de senzatii tari, inainte de a fi legat cu lantul si incatusat, in mijlocul audientei, exclama acuzator: “In fiecare seara, acest domn iese cu o alta doamna!” Domnul cu pricina era un barbat sobru, imbracat elegant, era la brat cu o doamna respectabila si treceau prin spatele scenei improvizate. Bineinteles, ca toata lumea a ras, inclusiv, comediantul de ocazie sau “incriminatul”.La finalul spectacolului, oamenii sunt rugati sa lase cateva lire pentru a compensa munca celor care s-au ocupat cu buna-dispozitie.
Noaptea s-a lasat. Odata cu ea a inceput un vant puternic, parca din alte locuri venit. Daca pentru unii relaxarea in aer liber luase sfarsit si se grabeau sa ajunga cat mai repede acasa, pentru altii, distractia adevarata abia incepea, iar pe strazi, oamenii imbracati lejer, ca pentru plimbare, au fost inlocuiti de cei care purtau haine pretentioase.

Oameni care ajuta oameni

A fost fondata in anul 2000. Timp de aproape 10 ani, Fundatia “Hilton in the Community Foundation”, din Londra, a ajutat copiii si tinerii de pana la 25 de ani sa primeasca o educatie mai buna sau sa lupte cu bolile grele. Toti banii au fost donati, fie de oaspetii care se cazeaza la hotele Hilton, fie de persoane care au dorit, pur si simplu, sa faca un gest nobil.
Norocul acestei fundatii, este acela de a fi luat nastere intr-o lume in care generozitatea si solidaritatea functioneaza la nivelul tuturor mediilor sociale. In aceeasi masura, oamenii, cu o conditie financiara consolidate, contribuie la activitatea fundatiei prin donatii, iar cei fara astfel de posibilitati fac voluntariat. Cei mai multi voluntari sunt tinerii, care fie vin la fundatie in timpul liber, fie sunt in cautarea unui loc de munca. Cea mai importanta rasplata a acestora este aceea de a stii ca au putut sa dea o mana de ajutor copiilor sau tinerilor care au diferite probleme. De asemenea, nu este de uitat nici faptul ca voluntarii se aleg cu experienta, in ceea ce priveste munca de birou.
Fundatia organizeaza anual o serie de evenimente, la pregatirea carora angajatii nu ar face fata, fara vointa voluntarilor. Munca de birou este anevoioasa si presupune, zilnic, multa rabdare si atentie. Un bal caritabil, la care au participat 400 de persoane, a necesitat cel putin 8 ore de munca de birou si de teren, zilnic, timp de mai bine de 3 saptamani. Zece persoane s-au implicat, numai in ceea ce priveste organizarea: promovarea evenimentului, rezervarea restaurantului, printarea de invitatii si brosuri, cautarea premiilor pentru licitatie si tombola, rezervari pentru taxiuri, contactarea sponsorilor, realizarea unui scenariu care trebuie respectat de gazda balului, raspunderea la mail-uri si telefoane. Anul trecut, rezultatul muncii a fost pe masura: strangerea a 370 de mii de lire, bani care au ajuns la copiii cu dezabilitati, din Londra.
In acest an, fundatia si-a propus sa colaboreze si cu celelalte hoteluri Hilton din Europa, printre care si cu Hilton Bucuresti. Tot ceea ce trebuie sa faca oaspetii cazati la acest hotel din capitala Romaniei este sa adauge pe factura serviciilor, un euro, in lunile noiembrie si decembrie. Banii adunati in Campania “Mici Schimbari, Mari Diferente” vor fi donate Asociatiei Ovidiu Rom, din Bacau, care ofera servicii integrate pentru menţinerea în scoala a copiilor care provin din familii foarte sarace.
Tot ce ne ramane de facut, este sa urmam exemplul oamenilor care ajuta, fara sa astepte nimic in schimb. Numai asa putem spera la mai bine, pentru noi si pentru semenii nostri.

Produse romanesti ieftine, dar expirate, in Londra

Situat pe una din strazile din Vestul Londrei, Seliger East European Food & Drink este magazinul care ureaza “bun venit” in cateva limbi, printre care si romana, vanatorilor de produse traditionale la preturi reduse. Oamenii cumparau alimentele la reducere cu bratul, fara sa citesca termenul de valabilitate. In magazin, se gasesc, pe acelasi, raft conserve rusesti, bulgaresti sau romanesti expirate de cel putin doua luni, la preturi de sub o lira. Laptele, produs in Romania, era singurul aliment la reducere, care trebuia sa expire a doua zi. In aceeasi capcana pot cadea si clientii magazinelor indiene, de la coltul strazii, in orice zona a Londrei. Aceste buticuri comercializeaza produse traditionale din diferite tari, la preturi care atrag clientii. Ceea ce oamenii care cumpara nu stiu este ca le este pusa in pericol sanatatea.

Sa nu credeti asa ceva! Aceasta proprietate este patrulata si pazita de 3 dulai, de fapt, care au sarit la mine cand am imortalizat atentionarea.

Cornul si laptele, papa pentru catelusi

Imi plac tot mai mult copiii cu care intru in contact. Sunt parca tot mai inteligenti si mai inspirati. Pe langa faptul ca imi dau replici care ma lasa masca, ei mai fac si lucruri utile. Nu fac risipa pentru ca e criza. Si uite asa, chiar daca firmele cu care guvernul a incheiat contracte pentru "programul cornul si laptele" distribuie produse expirate sau vechi, micutii au gasit o utilitate pentru alimente: hranesc cateii de pe strada sau de acasa.

Mi se pare absolut revoltator faptul ca niste bisnitari isi permit sa puna in pericol vietile copiilor si sa profite in continuare de banii luati din buzunarele noastre, fara ca nimeni sa ii traga la raspundere. Cei care ar trebui sa se ocupe de lucrul asta si de multe altele, care ingroapa Romania in mizerie, isi strang jucariile si pleaca. Rusine!

Pe ce mai dau romanii bani: pe prostii!

Daca te uiti in stanga si in dreapta, vezi ca mai toata lumea se plange ca nu mai are bani. Dar nici minte nu au unii care, insotiti de iubite sau de sotii, platesc pentru a vedea un dezmat dezgustator si ieftin. Pentru a iesi, intr-un fel, cu fata curata, organizatorii au promovat in spatele scenei "produse pentru siguranta vietii sexuale si a sanatatii individului". Cine credeti ca, cel putin, a observat acest lucru, cand pe scena se petreceau lucruri muuuult mai incitante? De-aia nu putea Romania sa-si vada de criza cea de toate zilele, ca nu aveam Eros Show?! Ceea ce m-a intrigat cel mai mult a fost faptul ca televiziuni si ziare, au promovat evenimentul si au prezentat si filmulete cu starletele nud, la acestea putand avea acces, foarte usor, copiii. Rusine mass-media!

Monicaca, studenta eminenta?

Da. Asa reiese de pe site-ul SNSPA. Columbita este prima pe lista admiterii ID, la Faculatetea de Comunicare si Relatii Publice. Parca o vad peste ceva vreme conducand campania electorala a Tribunului, Becali, Base sau a vreunui Obama de Romaniei... ca tot il asteapta concetatenii nostri ca pe Dumnezeu.
Sincer, nu stiu cum de i-a venit doamnei Columbeanu o astfel de idee, dar din cunostintele mele umile, pentru a-ti construi o cariera in domeniu, e nevoie sa stii sa vorbesti, din toate punctele de vedere, sa iti sustii un punct de vedere pana la capat, nu sa-ti iei jucariile si sa pleci. Dar, poate, daca trece des pe la scoala, invata si lucrul asta si poate chiar devine un profesionist!