Cine sunt eu

Fotografia mea
Cu capul pe umeri... mai mereu. Stiu cel mai bine sa fac haz de necaz... al meu sau al altuia pt ca life goes on:) Am terminat Jurnalismul, in Pitesti. Frumos oras... De ceva vreme, locuiesc in Londra.

miercuri, 17 decembrie 2008

Dati-i un ban si lu' Vasilica!



Daca ati trecut ieri sau astazi prin pasajul de langa cofetaria Magnolia, sigur l-ati vazut pe Vasilica, mielutul care a atras privirile tuturor trecatorilor.
Statea cuminte langa prietenul lui, un copil timid, care nici nu putea sa te priveasca. Oricine putea sa-si dea seama ca el nu ar fi vrut sa stea acolo, in frig, sa speculeze mila oamenilor. Sigur ar fi vrut sa se joace cu Vasilica acasa.

vineri, 12 decembrie 2008

Dematurizati-va!

Nu peste mult timp, luam vacanta. Deja miroase a sarbatoare. Acum este momentul sa ne intoarcem la vremea cand nu aveam nicio grija, cand traiam intens fiecare moment si sa lasam de-o parte grija cea de toate zilele. Ascultati Voltaj- Dematurizarea!

Bunul- simt, rar ca si floarea-de-colt


Fiecare dintre noi are pretentia de a i se pastra intimitatea, de a i se vorbi frumos, de a fi ajutat atunci cand se confrunta cu situatii limita, dar cand trebuie sa ne comportam asa cu ceilalti, uitam. Asta se numeste lipsa de bun-simt. Si ar fi bine daca s-ar limita numai la atat acesta "definitie". Dar, din pacate, se extinde pe masura ce noi avem pretentia de a evolua. Mi se intampla, din ce in ce mai des, ca, mergand pe strada sa vad gesturi dezgustatoare ale oamenilor: scuipa, arunca chistoace, se imbulzesc sa urce in autobuze. Cat despre respectul fata de doamne... mi-e greu sa vorbesc. Totusi o voi face. Cat poate fi de greu sa-i dai voie unei doamne sa treaca inaintea ta, sa-i deschizi usa, sa-i cedezi locul in autobuz, sa nu o mai injuri in trafic sau sa ai rabdare sa traverseze, fara sa te enervezi si sa strigi dupa ea?



Spre deosebire de o parte a emigrantilor romani, care ies in evidenta doar prin crime, furturi, si violuri, strainii din Romania sunt un exemplu demn de urmat . Dar, barbatilor le este mai usor sa ironizeze un gest, considerat dealtfel normal pentru oamenii cu educatie. Nu mica mi-a fost mirarea, cand sora mea mi-a povestit cum, urcandu-se in autobuz, un student strain, de culoare, i-a cedat locul imediat cum a ajuns in fata scaunului pe care el statea. I-a multumit si s-a asezat. Doamna de langa ea a remarcat gestul si a zis: Asa ceva nu vezi in fiecare zi!". Si avea dreptate!

miercuri, 10 decembrie 2008

De ce nu mergem la teatru?!


Nu doar odata am fost criticati, noi tinerii, ca nu acordam destula atentie culturii si ca suntem ahtiati dupa navigarea pe internet. Este foarte simplu sa generalizezi, sa pui etichete, fara sa cunosti adevaratele motive pentru care ne comportam in acest fel .


Oricat de grabita as fi fost, nu am putut sa nu observ afisele care anuntau concertul lui Stefan Hrusca sau spectacolul cu Maia Morgenstern. Sunt sigura ca, la fel ca si mine, au fost multi altii care s-au gandit sa mearga sa-i vada pe acesti renumiti artisti, dar care, atunci cand au vazut preturile biletelor, s-au razgandit. Am mers chiar la casa de bilete sa intreb daca exista reduceri pentru studenti. Am primit raspunsul pe care il asteptam: fara reduceri. Locuri libere mai erau destule, desi nu mai este asa mult pana la spectacole. Se pare ca organizatorii prefera sa aiba salile goale, decat sa ofere bilete la preturi accesibile. Pentru un student, sa platesca 50 lei, pentru a sta in primele randuri sau 30 lei, pentru un loc mai in spate, este destul de mult, in conditiile in care plateste chirie sau camin, taxa la facultate si mai are si alte cheltuieli.


In concluzie, este doar vina noastra? Eu cred ca nu.